În motivarea deciziei prin care constată neconstituționalitatea modificărilor aduse Codului Penal de către Parlament, Curtea Constituțională se spală pe mâini de obligația care îi revine de a se consulta cu organismele europene atunci când modificările legislative supuse controlului de constituționalitate generează încălcări evidente ale Convenției Europene privind Protecția Drepturilor Omului sau ale tratatelor constitutive ale Uniunii Europene. Motivele CCR sunt cel puțin îndoielnice:
1.CCR afirmă că opinia Comisie de la Veneția nu prezintă relevanță constituțională ( concluzia ar fi PNL a vorbit despre mere iar CCR răspunde vorbind despre pere);

2. CCR afirmă că nu poate sesiza CJUE pentru că ar încălca tratatul de funcționare al Uniunii Europene (concluzia ar fi că asociațiile profesionale ale magistraților au cerut CCR să se consulte iar CCR a răspuns că nu o interesează consultarea, pentru că…poate să dea un astfel de răspuns în absența oricărei căi de atac a deciziilor sale).
Cu argumente trase de păr, CCR „s-a spălat pe mâini” cu privire la cererile PNL și ale asociațiilor de magistrați privind sesizarea Comisiei de la Veneția și a Curții de Justiție a Uniunii Europene 2
(photo pexels.com)

Mai jos, extras din decizia CCR nr.650/2018

„[…]Cu privire la cererile formulate de președintele Partidului Național Liberal privind amânarea/suspendarea soluționării cauzelor până la o dată ulterioară formulării și comunicării punctului de vedere al Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția), plenul Curții constată că punctul de vedere despre care fac vorbire autorii cererilor vizează competența principală a Comisiei de la Veneția, aceea de a oferi statelor membre solicitante consiliere legală, sub forma opiniilor legale/avizelor exprimate cu privire la proiecte de acte normative sau legislație aflată în vigoare, care este supusă revizuirii.

Aceste opinii legale/avize pot fi valorificate în cadrul procesului de legiferare, în elaborarea sau modificarea actelor normative, iar nu în cadrul controlului de constituționalitate efectuat de Curtea Constituțională, care vizează exclusiv verificarea conformității cu Constituția României a dispozițiilor legale deja adoptate de autoritatea legiuitoare. Prin urmare, plenul Curții Constituționale constată că, în analiza materiei supuse controlului de constituționalitate în prezentele cauze, punctul de vedere formulat de Comisia de la Veneția nu prezintă relevanță constituțională [a se vedea şi Decizia nr.633 din 12 octombrie 2018, nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data pronunţării prezentei decizii].

Curtea respinge, ca inadmisibile, cererile de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene cu întrebările preliminare formulate în Dosarul nr.1050A/2018, având în vedere că, în cadrul controlului a priori de constituţionalitate, instanţa constituţională nu poate sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, în temeiul art.267 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene […]