Roboții devin o prezență obișnuită în societatea occidentală. În Japonia există roboți umanoizi implicați în peste 8% dintre cazurile de îngrijire la domiciliu a unor bătrâni. În Anglia, Franța sau Germania îngrijitoarele la domiciliu au început să fie înlocuite de roboți umanoizi pentru realizarea activității de asistență și îngrijire a bătrânilor la domiciliu. Noua realitate socială obligă la normarea activității acestor roboți, vorbindu-se de drepturile și obligațiile acestora.
Implementarea în legislație a drepturilor civile ale roboților umanoizi a generat adoptarea de către Parlamentul European unei rezoluții privind drepturile roboților. Câteva idei din rezoluția care cere Comisiei Europene să propună Parlamentului și Consiliului un proiect de directivă privind printre altele, drepturile civile ale roboților:
(foto: medicalfuturist.com)
– „întrucât, datorită impresionantelor progrese tehnologice din ultimul deceniu, nu numai că roboții sunt în prezent capabili de activități care, de obicei, erau desfășurate exclusiv de oameni, dar dezvoltarea unor anumite caracteristici autonome și cognitive – de exemplu, capacitatea de a învăța din experiență și de a lua decizii în mod aproape independent –,
– întrucât, roboții cu cât sunt mai autonomi, cu atât mai puțin pot fi considerați doar simple instrumente la dispoziția altor actori (cum ar fi producătorul, operatorul, proprietarul, utilizatorul etc.);
– întrucât, în cele din urmă, autonomia roboților ridică problema naturii lor în contextul actualelor categorii juridice sau a necesității creării unei noi categorii, cu propriile sale caracteristici și implicații,
Parlamentul European consideră că ar trebui introdus un sistem cuprinzător, la nivelul Uniunii, de înregistrare a roboților avansați.
Parlamentul subliniază că cercetarea și dezvoltarea din domeniul roboților destinați îngrijirii vârstnicilor s-a generalizat și s-a ieftinit de-a lungul timpului, permițând realizarea unor produse mai funcționale și acceptate în mai mare măsură de consumatori;
În acest context, Parlamentul European relevă faptul că, contactul uman constituie unul dintre aspectele fundamentale ale îngrijirii persoanelor; consideră că înlocuirea factorului uman cu roboți ar putea dezumaniza practicile de îngrijire a persoanelor, dar, pe de altă parte, recunoaște că roboții ar putea efectua sarcinile automatizate de îngrijire și ar putea facilita activitatea asistenților din acest sector, consolidând totodată serviciile umane de îngrijire și direcționând mai precis reabilitarea, ceea ce ar permite personalului medical și celor responsabili de îngrijiri să dedice mai mult timp diagnosticării și ameliorării planificării variantelor de tratament; subliniază că, în pofida potențialului roboților de a îmbunătăți mobilitatea și integrarea persoanelor cu dizabilități și a vârstnicilor, îngrijitorii umani vor continua să fie necesari și vor constitui o sursă importantă de interacțiune socială, care nu va putea fi niciodată înlocuită în totalitate.
În context Parlamentul European ia act de faptul că dezvoltarea tehnologiei roboților va presupune o mai bună înțelegere a bazelor comune necesare pentru activitățile desfășurate împreună de oameni și roboți, care ar trebui să se sprijine pe două relații centrale interdependente precum previzibilitatea și controlabilitatea și atrage atenția că aceste două relații interdependente sunt esențiale pentru a determina ce informații trebuie partajate între oameni și roboți și în ce mod poate fi realizată o bază comună între oameni și roboți pentru ca interacțiunea lor să se desfășoare în bune condiții;
De aceea solicită Comisiei să prezinte, în temeiul articolului 114 din TFUE, o propunere de instrument legislativ privind aspectele de ordin juridic ale dezvoltării și utilizării roboticii și IA preconizate în următorii 10-15 ani, combinat cu instrumente nelegislative de tipul orientărilor și codurilor de conduită, conform recomandărilor formulate în anexă;
Parlamentul relevă faptul că o soluție posibilă la problema complexă a atribuirii răspunderii pentru prejudiciul provocat de roboții din ce în ce mai autonomi ar putea consta într-o schemă obligatorie de asigurare, similară celei, deja în uz, pentru autovehicule, de exemplu și recomandă Comisiei Europene crearea unui statut juridic specific pentru roboți, încât cei mai sofisticați roboți autonomi să poată avea un statut de persoană electronică responsabilă pentru repararea prejudiciilor pe care le cauzează și să poată fi aplicată eventual personalitatea electronică în cazurile în care roboții iau decizii autonome sau interacționează independent, în alt fel, cu terți.
Reversibilitatea, condiție necesară a controlabilității, este un concept fundamental atunci când roboții sunt programați să se comporte într-un mod sigur și fiabil. Capacitatea de a anula ultima acțiune sau o secvență de acțiuni permite utilizatorilor să anuleze acțiunile nedorite și să revină la etapa „bună” a activității lor.
Cât privește garantarea vieții private a oamenilor un inginer în robotică trebuie să se asigure că informațiile private sunt păstrate în siguranță și utilizate numai în mod corespunzător.”
În Europa Occidentală, Parlamentele naționale au început discuțiile pentru a reglementa noua realitate socială, integrarea roboților în societatea umană!
Un exemplu în acest sens este dat de întâlnirea organizată la data de 20 februarie 2019 de Comisia pentru educație, cercetare și evaluare a tehnologiei din Bundestag ( Camera inferioară a Parlamentului Germaniei) cu tema de audiere publică „Roboții în sistemul de îngrijire“.
În Japonia și -a propus ca îngrijirea cu roboți umanoizi să fie cvasitotală în centrele pentru bătrâni până în 2024.