Consiliul Concurenței a publicat, spre consultare publică, un ghid prin care explică autorităților publice ce activități sportive pot fi susținute fără încălcarea legii concurenței.
Sunt legale, deci nu sunt considerate încălcări ale legii concurenței următoarele finanțări ale activităților sportive
-Cheltuielile de călătorie și de cazare legate de participarea la un eveniment sportiv;
– Beneficiarul finanțării nu este o întreprindere, ca urmarea faptului că nu desfășoară activitate economică: spre exemplu, finanțarea sportului de masă, a sportului amator, a cluburilor de juniori, cadeți și tineret etc.
(foto pexels.com)
– atunci când structurile sportive respective nu participă și nu au potențialul de a participa la competiții profesioniste internaționale, nu efectuează transferuri de jucători care implică plata unei sume către clubul sportiv la care a activat până la acel moment jucătorul ce face obiectul transferului și nu realizează vânzări internaționale de drepturi de difuzare a evenimentelor sportive.
– Acordarea unor bonusuri de performanță direct sportivilor, persoane fizice, de către autoritățile centrale sau locale, cu condiția ca aceste bonusuri să nu reprezinte forme mascate de remunerare a activităților desfășurate de către sportivii profesioniști.
– Finanțarea unor cluburi care desfășoară în principal activități neeconomice, dacă activitățile economice prestate nu depășesc 20% din capacitatea anuală globală a entității respective. În ceea ce privește aplicabilitatea acestui criteriu în vederea excluderii caracterului de ajutor de stat al unei măsuri de sprijin, menționăm că, în general, acesta se aplică în cazurile în care activitatea de bază derulată de club are caracter neeconomic (de exemplu, un club de juniori/sportivi neprofesioniști) și are atașată o activitate economică nesemnificativă (cu o pondere de maxim 20%), cum ar fi, de exemplu, vânzarea de bilete, vânzarea de echipamente promoționale etc.
Încalcă legea concurenței, prin urmare sunt considerate ajutoare de stat, finanțările pentru activități sportive, dacă:
-Potrivit practicii decizionale a Comisiei Europene, cluburile sportive profesioniste pot fi considerate întreprinderi, ca urmare a faptului că desfășoară activitate economică în cadrul mai multor piețe, precum:
• piața transferurilor jucătorilor profesioniști;
• piața de publicitate;
• piața media;
• vânzare de bunuri etc
Sport profesionist” înseamnă practicarea unui sport ca activitate lucrativă sau ca serviciu remunerat, indiferent dacă a fost încheiat sau nu un contract de muncă oficial între sportiv și organizația sportivă respectivă, în cazul în care remunerația depășește costul de participare și reprezintă o parte semnificativă din veniturile sportivului.
– construcția, renovarea și funcționarea infrastructurilor sportive și multifuncționale de agrement care sunt exploatate comercial constituie o activitate economică, finanțarea publică a unei astfel de infrastructuri fiind, în principiu, supusă normelor privind ajutoarele de stat.
Nu intră sub incidența normelor de concurență situația în care infrastructura este utilizată mixt, atât pentru activități ne-economice, cât și pentru activități
economice, când se impune o separare clară, din punct de vedere contabil, a celor 2 tipuri de activități și este interzisă subvenționarea încrucișată a celor economice.
În cazurile de utilizare mixtă, finanțarea infrastructurii utilizate aproape exclusiv pentru o activitate
neeconomică poate rămâne în afara regulilor de ajutor de stat, cu condiția ca utilizarea economică să rămână pur și simplu auxiliară [activitate direct legată de și necesară pentru funcționarea infrastructurii sau legată în mod intrinsec de utilizarea sa principală neeconomică: activitățile economice consumă aceiași factori de producție (materialele, echipamentele, forța de muncă sau capitalul fix) precum activitățile neeconomice].
Utilizarea economică a infrastructurii poate fi considerată ca fiind auxiliară atunci când capacitatea alocată anual pentru o astfel de activitate nu depășește 20% din capacitatea globală a infrastructurii.
Recomandarea Consiliului Concurenței este ca atunci când există prezumția ca activitatea să fie considerată ajutor de stat autoritățile publice să utilizeze procedura de minimis, permisă pentru o perioadă de trei ani consecutivi.
Autoritățile ar trebui să fie atente la acest ghid pentru că amenzile pe care le poate aplica instituția Consiliului Concurenței pot fi și de câteva milioane de euro!
Ghidul poate fi consultat pe site-ul Consiliului Concurenței, www.consiliulconcurenței.ro
